14 iul. 2011

Cafeaua - o aspirina a hepatologului

Aşa cum cardiologul are la îndemână aspirina - substanţă ieftină, disponibilă și care poate fi recomandată în afecţiuni cardiovasculare variate, ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă hepatologul nu ar putea beneficia de substanţe cu efect favorabil în bolile hepatice cronice, indiferent de etiologie şi stadiu. Avem un răspuns afirmativ la această întrebare. „Aspirinele” hepatologului sunt numeroase. Menţionăm aici: propranololul, cafeaua şi glicirrhizina, care şi-au dovedit efectele hepatoprotectoare.

Azi ne vom referi la una dintre aceste „aspirine” ale hepatologului: cafeaua.


Istoria cafelei se leagă de continentul african, mai exact de o zonă a Etiopiei, cunoscută sub numele de Kaffa, de unde s-a răspândit în Arabia, Egipt, Yemmen etc. În Europa, cafeaua a intrat prin portul Veneţia, unde aveau loc schimburi comerciale cu negustorii arabi.
În urmă cu o mie de ani, cafeaua era folosită ca aliment energizant de triburile africane, iar ulterior, în secolul al VII-lea, profetul Mohamed i-a descoperit puterile benefice denumind-o ”qah’wa’” (cafea, în arabă).
De atunci, consumul de cafea s-a extins, în prezent fiind consumată de la Nord la Sud, de la Est la Vest, de dimineaţa până seara.
În secolul XX, fără documentare ştiinţifică, a fost restricţionat consumul de cafea în  numeroase afecţiuni, în special cardiovasculare şi hepatice, fiind asimilată în aceeaşi categorie cu alcoolul şi tutunul. Studiile recente şi din ce în ce mai numeroase au demonstrat falsitatea acestei opinii. Mai mult, cercetările privind consumul de cafea au arătat scăderea mortalităţii indiferent de cauză.
Într-un studiu recent publicat, Klatsky et al. demonstrează scăderea riscului de apariţie a aritmiilor la consumatorii de cafea. Efecte benefice ale acestei băuturi au fost evidenţiate şi la pacienţii cu risc pentru diabetul zaharat de tip 2. Studiile actuale au demonstrat diminuarea riscului relativ de apariţie a diabetului zaharat tip 2 cu până la 7%, efectul fiind unul aditiv. 


Cafeaua are în compoziţie peste o mie de compuşi chimici, dintre care cafeina, cafestolul, kahewolul şi polifenolii au efecte hepatoprotectoare. De menţionat că băuturile care conţin cafeină (ceai, cola, etc) au acţiune modestă în bolile hepatice, chiar la populaţiile care consumă cantităţi mari de ceai (Japonia).

Prin mecanisme multiple de acţiune, cafeaua determină la nivel hepatic:
- ameliorarea sindromului de citoliză şi colestază, cu scăderea transaminazelor, a gamma- glutamil transpeptidazei şi bilirubinei;
- diminuează fibroza în bolile hepatice cronice şi în special în hepatita cronică C;
- încetineşte evoluţia spre ciroză;
- nu în ultimul rând, prin toate aceste acţiuni, scade incidenţa hepatocarcinomului.

Toate efectele de mai sus au fost dovedite în studii recente, pe loturi mici de pacienţi, lăsând porţi largi deschise cercetării ştiintifice pe loturi extinse, pentru confirmarea datelor.
Dar concluzia este evidentă, cafeaua şi-a dovedit deja efectele benefice, putând fi considerată o adevărată "aspirină" pentru hepatolog.

Sursa: romedic.ro

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu